Tendințele temperaturilor din 1900 în și în jurul Aveiro

Schimbări în modelele temperaturilor

Schimbări ale temperaturilor

Din 1900, temperatura media în și în jurul Aveiro a crescut de la o medie de 14°C între 1900 și 1999 la o medie de 14,4°C între 2000 și 2018. Cei mai calzi ani în și în jurul Aveiro au fost 1995, 1949, 1997, 1989 și 1948.

Zile călduroase

În secolul al XX-lea, numărul mediu al zilelor calde pe an (zile pentru care temperatura medie este peste 22°C) era de 7,7. Între 2000 și 2018, număram 13,9 zile calde pe an.

O zi este considerată fierbinte când temperatura sa medie depăsește media cu două abateri standard.

Ce înseamnă pentru Aveiro?

Sănătate și valuri de căldură

Temperaturile mai ridicate duc la exces de mortalitate. Valul de căldură din iulie și august 2003, de exemplu, a ucis 52.000 de oameni în Europa, potrivit Earth Policy Institute (Larsen, 2006), un think-tank. Cei mai în vârstă și copiii sunt cei mai supuși riscului.

Creșterea temperaturilor poate determina, de asemenea, scăderea numărului de decese legate de vremea extrem de rece.

Dilatarea șinelor și înmuierea asfaltului

La temperaturi ridicate, asfaltul expus la soare începe să se înmoaie. Asta cauzează întârzieri și unele drumuri trebuie să fie închise traficului.

Când temperaturile cresc peste 30°C, șinele expuse la soare se pot mișca sau dilata. Asta poate duce la deraierea trenurilor, așa cum s-a întâmplat de multe ori în Europa, și le forțează să meargă mai încet, ducând la întârzieri importante.

Bolile transmise de căpușe și țânțari

Encefalita produsă de căpușe și mai nou, erlichioza s-au înmulțit în ultimele decenii, probabail din cauza temperaturilor ridicate (Gray et al., 2009).

Febra dengue, produsă de țânțarii Aedes aegypti și Aedes albopictus,s-a dezvoltat în nord în ultimul deceniu, cu epidemii în Portugalia în 2012 și Japonia în 2014 (Zeller et al., 2013). Bazinul mediteranean este cel mai supus riscului.

Aveiro și împrejurimile în context

Aveiro și orașele din împrejurimi

Aici sunt cele cinci zone apropiate de Aveiro, printre 558 pe care le-am analizat:

Orașele din Portugalia

Aveiro este una dintre doisprezece zonele din Portugalia pe care le-am analizat. Iată cum s-a schimbat temperatura în rest.

Metodologie

Am analizat două seturi de date ale Centrului European pentru previziuni meteorologice pe termen mediu (ECMWF, potrivit inițialelor din engleză): ERA-20C pentru perioada 1900-1979 și ERA-interim pentru perioada 1979-2018.

Aceste două seturi de date sunt “reanalizate”, ceea ce înseamnă că oamenii de știință de la ECMWF au utilizat o largă paletă de surse (sateliți, stații meteo, geamanduri, baloane meteorologice) pentru a estima o serie de variabile pentru aproximativ 80 de km de coastă (125 de kilometri de coastă pentru setul de date ERA-20C). Dacă stațiile meteo oferă observații mai bune pentru prezent, utilizarea reanalizelor de la ECMWF este mai adecvată pentru studii pe termen lung. Stațiile meteo pot să se miște sau orașele se pot extinde în jurul lor, ceea ce face ca datele lor să fie mai puțin demne de încredere atunci când vorbim de tendințe centenare. Totuși, datele ECMWF nu iau în calcul microclimatele sau fenomenul insulelor de căldură, chiar dacă adevăratele temperaturi din Aveiro sunt probabil cu unul sau două grade mai mari decât cele indicate în acest document (tendința este totuși aceeași).

De la începutul proiectului, ECMWF a modificat felul în care sunt calculate temperaturile istorice, pentru a da estimări mai bune, de exemplu, pentru oraşele de coastă. Din această cauză, unele cifre publicate aici în 2019 diferă puţin de cele publicate în 2018.

Acest raport a fost produs de European Data Journalism Network. Printre parteneri, OBC Transeuropa (Italia), J++ (Suedia), Vox Europe (Franța), Spiegel Online (Germania), Pod Crto (Slovenia), Mobile Reporter (Belgia), Rue89 (Franța), Alternatives Economiques (Franța) și El Confidencial (Spania).

Referinţe

de’Donato, Francesca K., et al. "Changes in the effect of heat on mortality in the last 20 years in nine European cities. Results from the PHASE project." International journal of environmental research and public health 12.12 (2015): 15567-15583.

Dee, D. P., Uppala, S. M., Simmons, A. J., Berrisford, P., Poli, P., Kobayashi, S., Andrae, U., Balmaseda, M. A., Balsamo, G., Bauer, P., Bechtold, P., Beljaars, A. C. M., van de Berg, L., Bidlot, J., Bormann, N., Delsol, C., Dragani, R., Fuentes, M., Geer, A. J., Haimberger, L., Healy, S. B., Hersbach, H., Hólm, E. V., Isaksen, L., Kållberg, P., Köhler, M., Matricardi, M., McNally, A. P., Monge-Sanz, B. M., Morcrette, J.-J., Park, B.-K., Peubey, C., de Rosnay, P., Tavolato, C., Thépaut, J.-N. and Vitart, F. (2011), The ERA-Interim reanalysis: configuration and performance of the data assimilation system. Q.J.R. Meteorol. Soc., 137: 553–597. doi: 10.1002/qj.828

Graff Zivin, Joshua, Solomon M. Hsiang, and Matthew Neidell. "Temperature and Human Capital in the Short and Long Run." Journal of the Association of Environmental and Resource Economists 5.1 (2018): 77-105.

Gray, J. S., et al. "Effects of climate change on ticks and tick-borne diseases in Europe." Interdisciplinary perspectives on infectious diseases (2009).

Laloyaux, P., Balmaseda, M., Dee, D., Mogensen, K. and Janssen, P. (2016), A coupled data assimilation system for climate reanalysis. Q.J.R. Meteorol. Soc., 142: 65-78. doi:10.1002/qj.2629

Larsen, Janet. "Plan B Updates", Earth Policy Institute, 28 July 2006.

Michailidou, Alexandra V., Christos Vlachokostas, and Νicolas Moussiopoulos. "Interactions between climate change and the tourism sector: Multiple-criteria decision analysis to assess mitigation and adaptation options in tourism areas." Tourism Management 55 (2016): 1-12.

Scott, D., and Chr Lemieux. "Weather and climate information for tourism." Procedia Environmental Sciences 1 (2010): 146-183.

Zeller, H., et al. "Mosquito‐borne disease surveillance by the European Centre for Disease Prevention and Control." Clinical microbiology and infection 19.8 (2013): 693-698.