Tendințele temperaturilor din 1900 în și în jurul Trenčín
Folosind date de la Centrul European pentru prognoza meteo pe termen mediu, am analizat 118 ani de date meteorologice în și în jurul orașului Trenčín. Zona investigată include, de asemenea, împrejurimile orașului, care ar putea include munți sau corpuri de apă, astfel încât temperaturile afișate aici să nu corespundă exact cu temperaturile înregistrate de stațiile meteorologice ale Trenčín (a se vedea Metodologia pentru detalii). Iată ceea ce am găsit:
Temperatura în și în jurul Trenčín între 2000 și 2018 a fost 1,1°C peste media secolului al XX-lea.
Numărul de zile calde (temperatura medie superioară a 25°C) a trecut de 0,5 zile pe an în secolul al XX-lea la 4,5 pe an din anul 2000.
Numărul de zile de îngheț (temperatura medie sub −1°C) a trecut de la 49,5 pe an în secolul al XX-lea la 43,5 pe an din anul 2000.
Schimbări în modelele temperaturilor
Schimbări ale temperaturilor
Din 1900, temperatura media în și în jurul Trenčín a crescut de la o medie de 8,4°C între 1900 și 1999 la o medie de 9,5°C între 2000 și 2018. Cei mai calzi ani în și în jurul Trenčín au fost 2018, 2014, 2015, 2000 și 1916.
Zile călduroase
În secolul al XX-lea, numărul mediu al zilelor calde pe an (zile pentru care temperatura medie este peste 25°C) era de 0,5. Între 2000 și 2018, număram 4,5 zile calde pe an.
O zi este considerată fierbinte când temperatura sa medie depăsește media cu două abateri standard.
Zile de îngheț
Temperatura nu a depășit −1°C timp de 49,5 zile pe an în secolul al XX-lea, în medie. Între 2000 și 2018, numărul de zile de ger era de 43,5 pe an.
Ce înseamnă pentru Trenčín?
Sănătate și valuri de căldură
Temperaturile mai ridicate duc la exces de mortalitate. Valul de căldură din iulie și august 2003, de exemplu, a ucis 52.000 de oameni în Europa, potrivit Earth Policy Institute (Larsen, 2006), un think-tank. Cei mai în vârstă și copiii sunt cei mai supuși riscului.
Creșterea temperaturilor poate determina, de asemenea, scăderea numărului de decese legate de vremea extrem de rece.
Dilatarea șinelor și înmuierea asfaltului
La temperaturi ridicate, asfaltul expus la soare începe să se înmoaie. Asta cauzează întârzieri și unele drumuri trebuie să fie închise traficului.
Când temperaturile cresc peste 30°C, șinele expuse la soare se pot mișca sau dilata. Asta poate duce la deraierea trenurilor, așa cum s-a întâmplat de multe ori în Europa, și le forțează să meargă mai încet, ducând la întârzieri importante.
Bolile transmise de căpușe și țânțari
Encefalita produsă de căpușe și mai nou, erlichioza s-au înmulțit în ultimele decenii, probabail din cauza temperaturilor ridicate (Gray et al., 2009).
Trenčín și împrejurimile în context
Trenčín și orașele din împrejurimi
Aici sunt cele cinci zone apropiate de Trenčín, printre 558 pe care le-am analizat:
| Zonă | Distanță | Schimbarea temperaturii |
|---|---|---|
| Trenčín | — | +1,1 |
| Trnava | 67 km | +1,2 |
| Banská Bystrica | 82 km | +1,1 |
| Olomouc | 97 km | +1,1 |
| Ostrava | 105 km | +1,1 |
| Bratislava | 107 km | +1,2 |
Orașele din Slovacia
Trenčín este una dintre cinci zonele din Slovacia pe care le-am analizat. Iată cum s-a schimbat temperatura în rest.
| Zonă | Schimbarea temperaturii |
|---|---|
| Bratislava | +1,2 |
| Trnava | +1,2 |
| Kosice | +1,1 |
| Banská Bystrica | +1,1 |
| Trenčín | +1,1 |
Metodologie
Am analizat două seturi de date ale Centrului European pentru previziuni meteorologice pe termen mediu (ECMWF, potrivit inițialelor din engleză): ERA-20C pentru perioada 1900-1979 și ERA-interim pentru perioada 1979-2018.
Aceste două seturi de date sunt “reanalizate”, ceea ce înseamnă că oamenii de știință de la ECMWF au utilizat o largă paletă de surse (sateliți, stații meteo, geamanduri, baloane meteorologice) pentru a estima o serie de variabile pentru aproximativ 80 de km de coastă (125 de kilometri de coastă pentru setul de date ERA-20C). Dacă stațiile meteo oferă observații mai bune pentru prezent, utilizarea reanalizelor de la ECMWF este mai adecvată pentru studii pe termen lung. Stațiile meteo pot să se miște sau orașele se pot extinde în jurul lor, ceea ce face ca datele lor să fie mai puțin demne de încredere atunci când vorbim de tendințe centenare. Totuși, datele ECMWF nu iau în calcul microclimatele sau fenomenul insulelor de căldură, chiar dacă adevăratele temperaturi din Trenčín sunt probabil cu unul sau două grade mai mari decât cele indicate în acest document (tendința este totuși aceeași).
De la începutul proiectului, ECMWF a modificat felul în care sunt calculate temperaturile istorice, pentru a da estimări mai bune, de exemplu, pentru oraşele de coastă. Din această cauză, unele cifre publicate aici în 2019 diferă puţin de cele publicate în 2018.
Acest raport a fost produs de European Data Journalism Network. Printre parteneri, OBC Transeuropa (Italia), J++ (Suedia), Vox Europe (Franța), Spiegel Online (Germania), Pod Crto (Slovenia), Mobile Reporter (Belgia), Rue89 (Franța), Alternatives Economiques (Franța) și El Confidencial (Spania).
Referinţe
de’Donato, Francesca K., et al. "Changes in the effect of heat on mortality in the last 20 years in nine European cities. Results from the PHASE project." International journal of environmental research and public health 12.12 (2015): 15567-15583.
Dee, D. P., Uppala, S. M., Simmons, A. J., Berrisford, P., Poli, P., Kobayashi, S., Andrae, U., Balmaseda, M. A., Balsamo, G., Bauer, P., Bechtold, P., Beljaars, A. C. M., van de Berg, L., Bidlot, J., Bormann, N., Delsol, C., Dragani, R., Fuentes, M., Geer, A. J., Haimberger, L., Healy, S. B., Hersbach, H., Hólm, E. V., Isaksen, L., Kållberg, P., Köhler, M., Matricardi, M., McNally, A. P., Monge-Sanz, B. M., Morcrette, J.-J., Park, B.-K., Peubey, C., de Rosnay, P., Tavolato, C., Thépaut, J.-N. and Vitart, F. (2011), The ERA-Interim reanalysis: configuration and performance of the data assimilation system. Q.J.R. Meteorol. Soc., 137: 553–597. doi: 10.1002/qj.828
Graff Zivin, Joshua, Solomon M. Hsiang, and Matthew Neidell. "Temperature and Human Capital in the Short and Long Run." Journal of the Association of Environmental and Resource Economists 5.1 (2018): 77-105.
Gray, J. S., et al. "Effects of climate change on ticks and tick-borne diseases in Europe." Interdisciplinary perspectives on infectious diseases (2009).
Laloyaux, P., Balmaseda, M., Dee, D., Mogensen, K. and Janssen, P. (2016), A coupled data assimilation system for climate reanalysis. Q.J.R. Meteorol. Soc., 142: 65-78. doi:10.1002/qj.2629
Larsen, Janet. "Plan B Updates", Earth Policy Institute, 28 July 2006.
Michailidou, Alexandra V., Christos Vlachokostas, and Νicolas Moussiopoulos. "Interactions between climate change and the tourism sector: Multiple-criteria decision analysis to assess mitigation and adaptation options in tourism areas." Tourism Management 55 (2016): 1-12.
Scott, D., and Chr Lemieux. "Weather and climate information for tourism." Procedia Environmental Sciences 1 (2010): 146-183.
Zeller, H., et al. "Mosquito‐borne disease surveillance by the European Centre for Disease Prevention and Control." Clinical microbiology and infection 19.8 (2013): 693-698.